note, însemnări, meditaţii ( I )

...Secolul XIX, văzut ca un soi de ofensivă a " ideologiilor revitalizatoare", private însă de sensul religios... Grupurile clericale n-au ştiut ce să opună consumismului, sexismului, sportului, turismului, culturii violenţei, culturii de masă...Desacralizarea care însoţeşte aceste "ideologii revitalizatoare" vine, invariabil, cu surogate de sens, oferind oricărui nonsens şansa de a se vinde drept cale a salvării.( vezi voga misticismelor cu iz oriental: feng shui, yoga, etc)
Trebuie să fii de-a dreptul imbecil să nu indentifici în omul postmodern foamea lui pantagruelică, de noimă, de sens, de certitudini...O foame inconştientă, acută, care îşi trăieşte posesorul.
"Ce ştiu despre viaţă omul fricii, omul puterii, omul securităţii, omul salariului, omul grijii, omul istoriei? Dacă ar fi să socotim din ce se constituie viaţa noastră, rezultatele ar include multe omisiuni şi puţine reuşite, multe vise înăbuşite şi ridicol de puţin prezent. Aici şi acum, viaţa înseamnă a nu fi - încă - mort. A învăţa din nou să trăieşti implică o muncă de reamintire, însă una care nu produce doar basme. Cea mai intimă amintire nu duce la o poveste, ci la o sursă de putere. A o atinge înseamnă a experimenta un curent extatic. Această amintire nu se varsă într-un trecut, ci într-un tumultos ACUM!" (Sloterdijk)