vineri, 19 martie 2010
note, însemnări, meditaţii ( I I )
Arta de a trăi văzută ca mimesis-ul lui Aristotel, adică ca reprezentare. Kant este cel dintâi care resemnifică înţelesul "artei", aducând-o la o realitate nouă, dincolo de tălmăcirea imediată: arta ca înfăţişare a frumosului. Pentru Kant, arta e mai mult decât "frumosul", decât oglindirea ei: înseamnă reflexie, meditaţie, sinteză! Şi mai înseamnă ceva: Gust! A ştii să trăieşti, adică a accede la acea esenţă a vieţii, înseamnă - înainte de toate - să ai gust! Căci a avea gust presupune o minte ( şi un spirit) capabil(e) să elucideze sensul acestei valori particulare care este " frumosul"!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Sănță,
prefer notițele autobiografice. Nu știu dacă sunt reale sau nu întrucât memoria are talentul fantastic de a se remodela după imaginea pe care o vrem imprimată propriului nostru trecut și identitatea pe care o construim sau reconstruim în prezent, dar mi se par mult mai încărcate de substanță decât comentariile astea ex catedra, făcute în fața unei săli de un vid imens.
Apoi, și o spun cât de amical posibil, o gramatică pe raft, imediat deasupra monitorului, la îndemână, nu ar strica; vezi infinitivul lui ”a STIi” (sic). Nu de alta dar înțeleg că blogul e frecventat de Pleșu, Patapievici & Co., iar ăștia-s de școală veche și mai știu cel puțin câte o declinare din două.
În rest, LA MULȚI ANI pentru 31 martie și, chiar dacă nihiliștii nu practică - asta apropo de identități prezente -, HRISTOS A ÎNVIAT!
mersi mult, duke of...s.s. (sau duke of...c.c.)
Well, ref. la consideraţiuni, ce să zic: cine n-are în el o brumă de academism si de ex catedra , ala nu e om. E beheecali!
Cat priveste
"gramatica de pe raft ", ai dreptate. C'est la vie: Io invat declinarile de la tine, tu de la D.C.E. ( sau de la C.T.) prin urmare, nu se stie cine da si cine primeste ( inclusiv pe partea gramaticala - ;)
poate iesim si la o bere! - :)
Much to abstruse for me. I must say I am truly, irreversibly and irrevocably bamboozled, but then again my mind is not what it used to be.
A friend from the Labyrinth.
Trimiteți un comentariu